Apa îmbuteliată - un pericol ascuns 

(În această postare voi scrie ce cred despre ambalaj, nu și calitatea apei până la îmbuteliere).

Părerea mea: 
cea mai bună apă de consum este cea filtrată, colectată direct de la sursă.
În unele țări, investiții considerabile se fac în sistemul de apeduct, pentru ca oamenii s-o folosească direct din robinet. E de apreciat!
Noi însă avem 2 posibilități:
1. O filtrăm direct la robinet.
2. O achiziționăm în diverse recipiente.
La filtrarea apei la robinet, fiecare va decide suplimentar dacă o mineralizează sau nu.

În ce privește apa îmbuteliată, să vedem ce alegem:
Sticla - o accept, însă din incomoditatea de a o purta în gentuță, o comand doar la restaurant.

Sticla organică cu difuzor sau fără, sticla (shacker) destinată coctailurilor sportive - le accept.
Doar că prima necesită a fi spălată cu peria în apă fierbinte și atunci va trebui să mă organizez zilnic, iar a doua e netransportabilă, vărsându-și ușor conținutul - bună doar la sală.

Recipientele din comerț PET, PETE etc. 0.3 - 19 l - pun la dubii: tipul și duritatea plasticului, calitatea materiei prime, modul de păstrare.

Modul de păstrare
Se știe că până a ajunge în casele noastre, apa îmbuteliată parcurge un drum lung. Pare a fi ideal, însă ajungem să ne ,,lovim” de o situație puțin observată - depozitarea în magazine.
Se respectă parametrii de temperatură 5-25 grade celsius și umiditatea 75%?

Ce vedeți în poză este o situație observată la mai multe magazine: butelii situate în preajma frigiderelor unde temperatura e peste 24 grade.
Apa e caldă, iar aburii din partea de sus denotă producerea condensării. Cel mai grav lucru se întâmplă până la condensare: migrarea substanțelor toxice din sticlă în apă (la temperaturi mai mari de 24 grade) 

Producătorii adesea adaugă substanțe chimice materialelor plastice pentru a le oferi caracteristicile exacte pe care le caută, cum ar fi flexibilitatea, rezistența și costul de producție redus. Aceste componente pot include ftalați, bisfenol A (BPA), eteri difenil polibromurați (PBDE) și tetrabromobisphenol A (TBBPA).
Studiile arată că depozitarea acestor sticle pe perioade lungi de timp și la temperaturi ridicate, poate duce la cantități nesănătoase de antimoniu.
Potrivit Centrului S.U.A. pentru Controlul Bolilor (CDC), ANTIMONIU poate provoca probleme acute și cronice de sănătate, cum ar fi diareea, vărsăturile și ulcerele gastrice.
 Odată ce chimicalele din plastic s-au amestecat cu apa și au intrat în corpul uman, interferând cu sistemul hormonal, crește riscul dezvoltării diverselor forme de cancer.
A nu se uita că apa trece prin asemenea transformări și în cazul păstrării recipientelor în mașini, expuse direct la raze solare, pe frigidere etc.

Care e soluția
Alegerile responsabile în favoarea sănătății. Să:
1. ne alegem o sursă de apă cât mai curată fără plastic (apa de robinet filtrată de ex.).
2. procurăm apa îmbuteliată doar în locuri corespunzătoare (să admitem că uneori ne va fi greu să știm ce-a fost până la);
2. nu refolosim sticlele de plastic. Sunt pentru păstrare, nu utilizare repetată!
Uitați de rezervoarele de aprovizionare cu apă din magazine, gen 0.8 lei = 1 l apă.
3.optăm pentru recipiente din sticlă organică.

Apa de consum va fi monitorizată periodic și la raft. Rugați vânzătorii să le ia de lângă frigidere. 
Insist pe depozitarea în condiții optime din simplu motiv: noi suntem 67% apă.