Sunt de părere că slăbitul ar trebui să fie un proces/ o schimbare prin care omul va trece o dată în viață (dacă se pune problema, bineînțeles). În calitate de nutriționist pot crea diverse regimuri de slăbit, diete. Nu-mi doresc, însă, ca în mâneca omului, acestea să fie scoase de fiecare dată.
Cum stau lucrurile cu slăbitul?
Inițial merg pe principiul identificării cauzelor excesului de greutate, ulterior înlăturării efectelor (kilogramele în sine). Am găsit cauza/cauzele acumulării kilogramelor, vom găsi și soluțiile, le aplicăm conform unui Plan alimentar, reușim*.
În continuare învățăm cum e să ne menținem. Atât!
*Uneori calea e lungă pentru că sunt multe cauze greu de identificat sau soluțiile nu ne sunt pe plac, totul însă se învață (disciplina alimentară) și totul se schimbă (deprinderile). Cred că cel mai important e s-o încheiem cu experiențele. Astea ne taie din motivație și ne epuizează.
Totuși există cazuri în care slăbitul e anevoios?
Cred că una din cele mai dificile situații de soluționare a excesului de greutate este omul ajuns în tulburări alimentare (anorexie, bulimie sau mâncat compulsiv). Se pierde prea mult timp, de regulă, până se conștientizează că aceste cicluri de slăbit-îngrășat-slăbit-îngrășat nu se mai termină. O altă problemă ar ține de sănătatea hormonală, în rest... sunt greșeli făcute cu ochi deschiși.
Mă refer la ”plăcerea” unor oameni (femeile în special) cărora le place să slăbească. Veșnic! Nu sunt prinse în nicio tulburare alimentară, pur și simplu le place să se chinuie. Le văd ba încântate, ba triste, pentru că un singur cântar este instrument de referință ce determină dispoziția.
Vă rog tare mult să nu vă mai epuizați: să vă urcați în fiecare zi pe cântar, să nenorociți bărbații în aceleași cure de slăbit, să luați cu asalt sala de sport înainte de vacanță, să mâncați totul sau nimic, să folosiți laxativele și detoxifierile drept remedii de curățare a ”păcatelor alimentare”, să numărați caloriile, să purtați în genți cărbune și arzătoare de grăsimi. Oare n-ați obosit?
Vă furați clipele minunate. Irosiți banii. Distrugeți metabolismul. Vă creați propriile biciuri. Îmbătrâniți!
Luați o singură decizie: propuneți-vă să slăbiți o dată pentru totdeauna. Soluția e unică, schimbați-vă stilul de viață. Asta se învață. Din fericire!
Pentru că de-acum încolo mâncarea să vă fie o plăcere, analizele medicale - bune, hainele să stea bine pe corp, mersul să vă fie lin.
Iar pe la 60 ani când veți merge la shopping în Milano, vameșul să rămână cu gura căscată verificând vârsta în pașaport…