Tendințele în nutriție pentru 2019

”O dietă echilibrată și variată, alcătuită dintr-o gamă largă de alimente nutritive și gustoase, adaugă ani la viață și dă viață anilor”

E ideea fundamentală pe care am extras-o din Planul European pentru Abordarea Nutriției 2015 – 2020 prezentat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

De această idee ar trebui să se conducă fiecare și mai cu seamă nutriționiștii în activitatea lor, pentru a preveni și trata (la etape incipiente) nemiloasele boli netransmisibile legate de nutriție: obezitatea, diabetul, bolile cardiovasculare, gastro-intestinale.

Efortul NU va fi direcționat spre obținerea rezultatelor de moment, adesea cu orice preț și fără conștientizarea consecințelor asupra sănătății, ci se va orienta către formarea culturii alimentare.

Cultura alimentară – totalitatea cunoștințelor și deprinderilor acumulate în materie de nutriție, menite să definească un comportament alimentar echilibrat al individului.

Cunoștințele se vor obține în mod sistemic (asemeni studierii unei limbi străine de ex.):

- de la profesioniști: nutriționiști, dieteticieni, specialiști în nutriție cu studii în materie de nutriție (net-superiopare se consideră cele obținute în medicină), cu experiență practică în cabinete de stat sau private; doctori în științe medicale, specialiști din domeniul sănătății implicați în elaborarea de strategii, programe, ghiduri etc.

- din cărți de nutriție și sănătate, alte surse de informare credibilă, ce au la bază de regulă explicații demonstrate științific;

- prin aplicarea celor învățate, definind intuitiv propriul comportament alimentar;

- alte surse relevante.

Studiile naționale și internaționale descoperă continua creștere a nr. de îmbolnăviri asociate nutriției proaste, prin abordarea dietelor nesănătoase: excesul de carbohidrați rapizi, grăsimi saturate, grăsimi trans, zahăr și sare, prezența aditivilor alimentari în exces, precum și un consum redus de legume, fructe și cereale integrale, altele. Tot mai mulți oameni nu numai că-și scurtează speranța de viață, dar își afectează și calitatea vieții, drept consecință devenind lipsiți de vitalitate, acumulând frustrări și oboseli cronice, devenind anxioși datorită kilogramelor în plus, suferind în dureri emoționale și fizice. În același timp în unele țări, în rândul unor grupuri vulnerabile, și subnutriția rămâne un motiv de îngrijorare.

Curs tendințelor în nutriție pentru 2019 o vor da ca deobicei țările dezvoltate. Prin politicile sale guvernamentale și cu implicarea sectorului public și privat, populația va resimți realizarea a 3 obiective:

1. Promovarea alimentației sănătoase

Sănătatea și bunăstarea sunt definite de echilibrul dintre dieta generală, efortul fizic constant și igiena emoțională. Așadar, ghidurile și planurile de nutriție vor fi orientate spre:

- crearea unor medii de producere, import și comercializare a alimentelor și băuturilor sănătoase (pieți eco, promovarea producătorilor autohtoni, etichetarea riguroasă, sancțiuni pentru încălcări etc.);

- promovarea abordării unei diete sănătoase pe tot parcursul vieții (în special pentru grupurile cele mai vulnerabile); 

- consolidarea sistemelor de sănătate pentru a promova o alimentație echilibrată în: centre de nutriție și ale medicilor de familii, spitale, alte centre de medicină privată sau de stat tangențiale cu nutriția (endocrinologie, chirurgie, gastroenterologie, diabetologie, dermatologie, kinetoterapie și recuperare fizică etc); 

-sprijinirea, evaluarea și cercetarea, supravegherea, monitorizarea și consolidarea unităților guvernamentale, alianțelor și altor entități pentru asigurarea unor abordări de sănătate în toate politicile.

2. Combaterea ratelor de creștere a obezității

Se știe că la nivel mondial, supraponderabilitatea și obezitatea la adulți este în continuă creștere (în special în țările dezvoltate). Însă mai puțin, probabil, se cunoaște că obezitatea e în plină ”întinerire” printre copii. Excesul de greutate a ajuns să se dezvolte în uterul mamei, atunci când la definirea gusturilor și preferințelor copilului, direct influențează alimentația mamei.

Conform datelor OMS, în țările europene, în medie unul din trei copii cu vârsta de 6-9 ani sunt supraponderali sau obezi. Acest surplus de greutate este suma consecințelor unor obiceiuri alimentare nesănătoase abordate în familie (conștientizate sau banalizate), precum și lipsa de mișcare, mâncatul compulsiv în dezechilibre emoționale.

Da! Copiii la fel ca și adulții pot fi stresați și anxioși.

În acest sens, toate eforturile în 2019 se vor pune pe seama educației alimentare a femeilor însărcinate și a copiilor (workshopuri, ore de nutriție, ateliere de gătit etc.), astfel încât să se definească noi percepții asupra stilului de viață.

3. Securitatea alimentară

Instituțiile medico-sanitare și de siguranță a alimentelor vor avea constanta misiune de a defini într-un cadru juridic, responsabilităţile producătorilor, importatorilor și comercianților de produse alimentare și băuturi. Astfel încât, consumatorii să fie informați corect și complet, să li se protejeze sănătatea, iar piața produselor alimentare să fie ferită de practici incorecte.

În timpurile în care ne dorim o sănătate bună : imunitate forte împotriva multiplelor boli, dezvoltare fizică și mentală, nutriția nu poate fi neglijată. Dacă am analiza și aspectul financiar, eforturile unui om sănătos sunt mult mai mici decât ale celuia ce-și neglijează cu desăvârșire sănătatea.

• Cine are timp, chef și bani în plus să stea acasă urmând tratamente prescrise?
• Ce angajator încurajează concediile medicale sau productivitatea redusă în rândul salariaților?
• O afacere se dezvoltă de la sine dacă conducătorul este continuu bolnav?

Nutriția este o necesitate, iar serviciile unui nutriționist NU sunt un moft!

În occident, serviciile de nutriție sunt acoperite de polița medicală. În acest sens, oamenii care-și consultă periodic nutriționistul, își mențin starea optimă de sănătate sau previne/tratează o patologie în stare incipientă. Cei interesați de prevenție sau antiaging sunt cu mâna pe pulsul ultimilor tendințe în nutriție. Aceștia își cunosc specificul alimentației lor, corectează alimentația/greutatea corporală atunci când sensibilizează devieri. Astfel, sunt apți de muncă îndiferent de vârstă mai și inspirând pe ceilalți.

A merge la un nutriționist este precum ți-ai vizita cu regularitate medicul stomatolog sau cosmetolog în scopul menținerii danturii sau a tenului. Dieta va fi neapărat personalizată, adaptată schimbărilor de vârstă, condiției fizice, preferințelor sau zonei în care locuim.

În R. Moldova lucrurile sunt la etapa primară de dezvoltare.

Apare interesul, nutriționiști (chiar dacă puțini) capabili să ofere un diagnostic corect al stării de nutriție (după protocoale medicinale internaționale). La determinarea statusului nutrițional aport-nevoi, aceștia vor ține cont de analizele medicale primare. Iar în cazul patologiilor grave, carențelor de nutrienți, tulburărilor alimentare, vor lucra în echipe multidisciplinare alături de medicul specialist, psiholog și/ sau psihoterapeut.

”Nutriția în ciclul de viață” - de la alimentația femeii însărcinate până la nutriția vârstnicilor.

Este genericul Primului Forum de Nutriție pe care intenționez să-l organizez în luna mai la Chișinău. În Ediția II 2019 vor ieși în fața publicului larg, dar și academic-medical, speakeri naționali și internaționali din diverse domenii de nutriție și sănătate.

Vom defini tendințele în nutriție, astfel încât să le oferim oamenilor o viață de calitate!